ATRACTIV FORUM :: Despre Pasti-datini,obiceiuri,amintiri... pe www.pozata.ro

mayasa · VIP

In lumea crestina,exista obiceiul ca ouale sa se inroseasca in Joia Mare,considerata o zi prielnica;ouale vopsite atunci nu se vor strica pe tot parcursul anului.
,,Rana'' din coaja ne asigură aminte de sacrificiul si chinurile indurate de Iisus pe cruce.Ouale se vor lovi rostindu-se formula consacrata:,,Hristos a inviat!'',careia i se raspunde cu ,,Adevarat a inviat!''.In prima zi ,oul se loveste cu varful,fiindca la inceput fruntea lui Iisus a fost insangerata,prin asezarea coroanei de spini.A doua zi,ouale pot fi lovite si cu extremitatea opusa,marcand ranirea picioarelor si mainilor Mantuitorului.In a treia zi pot fi lovite si partile laterale,asa cum Iisus a fost lovit cu sulita in coaste.

Apa cu banut si cu ou rosu e o datina pe care nu o pot uita si pe care o pastrez si astazi.Mergem la Inviere la biserica,venim acasa si asteptam dimineata,ne spalam cu apa in care am pus un banut si un ou rosu-ca sa avem bani tot anul si sa fim sanatosi,apoi ne asezam la masa.Cand eram copil imi placea sa ma trezesc ultima ca sa-mi ramana mie banutul!Si tot cand eram copil nu lipseam de la nici o denie din Saptamana Mare.Imi placea Vinerea Mare,cand era Prohodul Domnului si sa vin cu lumina de la Inviere pana acasa,desi era ceva de mers...Am amintiri frumoase!

silverstar · VIP

Mayasa, felicitari pentru cuvantul romanesc "PASTI."

Fara intentia de a supara pe cineva ori de a intra in polemica, vreau sa fac o corectie mica. Stimati colegi, urarea "Paste fericit!" nu e de sorginte romaneasca, nu are nimic cu limba romana. A patruns in limba romana dupa anii '90 prin traducerea urarii "Happy Easter!" din limba engleza. (Ca si acel "Craciun fericit!" tradus tot din limba engleza, de la "Merry Christmas!") Ganditi-va apoi, la sensul omonim al cuvantului "paste", cuvant care te trimite sa mananci iarba.
Urarile noastre traditionale sunt "Sarbatori fericite!", "La multi ani!" si, pentru perioada Pastelui, "Christos a inviat!"
De asemenea, extrem de multi pronunta "Paste" numele sarbatorii pe care o asteptam. Nu e corect. Dintotdeauna la noi s-a pronuntat "Pasti."

Olimpia Zaharia Constanta · VIP

Ce-mi placea sa ma spal cu ou rosu in apa!si ma uitam ca proata in oglinda ore intregi sa vad daca am obrajii rosii.
imi placea cind totul era varuit,si gradinile încărcate de flori,furam varul sa varuiesc pomii si varuiam tot ce intilneam in cale si animale si oameni .Ma faceam ca nu stiu si chipurile dadeam pe alaturi dar eu studiam terenul. si pe cine aveam pica ii trageam o bidinea.

silverstar · VIP

De mica ai promis! De asta si acum esti vesnic pusa pe sotii!

mayasa · VIP

Pt. Silverstar-Am inteles ca sunt acceptate cele două forme(Pasti,Paste)!?...

Pt. Oli-Sa ramai mereu asa! :snog: Te mai speli cu apa de ou rosu?... :sneaktongue: :sneaktongue:

Iocan · VIP

Ma bucura interesul vostru pt raspindirea si pastrarea traditiilor populare!Si eu incerc sa impun pastrarea traditiilor specific Romanesti in familia noastra!Si sint tare necajit cind vad ca ceilalti le mai neglijeaza si se lasa furati de tumultul acestei vieti mondene...
Imi mai aduc aminte cu nostalgie cind in copilarie ieseam cu ceilalti baiti parca in ajunul Floriilor, pre cimp la marginea orasului si dadeam foc unor cauciucuri sau faceam niste mingi din cirpe,pe care apoi le aprindeam si le rotea deasupra capului legate de o sirma , obicei numit popular "hodaitza"...

silverstar · VIP

Olimpia Zaharia Constanta · VIP

Asa voi ramine ptr ca nu am sanse de vindecare;am situatii in care mi-as da 2-3 palme sa-mi revin.
Dar stii Mayasa orice nas isi are nasu'si eu l-am gasit de 35 de ani.
Am pastrat traditia cu spalatul ....dar va dati seama ce nebuna eram daca la noi era obiceiul din zona a lui Iocan?

mayasa · VIP

Draga Oli,
felicitari pentru cei 35 de ani si la mai multi! :snog: :snog:
Rau cu rau,dar mai rau fara rau!Dar eu cred, ca nu e chiar asa...altfel,nu erau cei 35 de ani!Cred ca asa va tachinati voi,de aceea si aveti longevitate!... :sofa: :snog:
Iocan,povesteste frumos,uneori cu talc!... Mi-a placut obiceiul prezentat de el,cred ca era distractiv,mai ales la varsta copilariei! :soccer_h4h:

silverstar · VIP

Iepuraºul de Paºti

Iepuraºul care le aduce daruri copiilor în Sfanta zi de Paºti nu este o invenþie modernã.
O veche legendã vorbeºte despre o mamã singurã care-ºi creºtea cu numeroase sacrificii, dar ºi cu multã dragoste cei ºapte copilaºi.
Se apropia ziua Paºtelui ºi biata mamã era foarte supãratã pentru cã nu avea cu ce sã cumpere cadouri la copii aºa cum se obiºnuia ºi pe atunci.
În timp ce copiii erau în padure, la cules de vreascuri pentru foc, mama a vopsit câteva ouã, a mers în grãdinã, a fãcut un cuibar în pãmânt, a pus acolo ouãle elegant încondeiate, le-a acoperit cu niºte frunze uscate, dupã care ºi-a vãzut de treabã.
A doua zi, în zi de Paºti, îndatã ce s-au trezit, copiii au întrebat-o pe mama lor ce cadou vor primi ei în ziua aceea.
Atunci mama le-a spus sã meargã în grãdinã. Copiii au mers toti în grãdinã.
Speriat de glasurile lor, un iepuraº tâºneste de undeva, dintr-un colþ al grãdinii unde se odihnea. Copiii curioºi s-au îndreaptat în fuga mare spre locul de unde tocmai tâºnise iepuraºul.
ªi acolo, sub cele câteva frunze veºtede au gasit ouãle frumos încondeiate. Convinºi cã iepuraºul le-a adus, copiii au început sã strige:
- "Iepuraºul ne-a adus cadouri!, Iepurasul ne-a adus cadouri!"

Chiar ºi astãzi, în multe locuri, mai existã, se mai pastreazã obiceiul de a-i trimite pe copii în gradina sa caute cadourile aduse de iepuraº.

Olimpia Zaharia Constanta · VIP

VAI CE POVESTE FRUMOASA! IMI SI IMAGIMEZ FAZA!
AS VREA SA FIU IN LOCUL COPILASILOR !

silverstar · VIP

Multã lume m-a întrebat cum se spune corect: Paºti sau Paºte. Rãspund pe scurt astfel: sãrbãtoarea are în originile sale – dacã trecem de etapa ebraicã "pesah" – ºi acea azimioarã numitã pascã (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alþi cercetatori sunt de pãrere cã mielul jertfit purta acest nume, de "pascã"). La plural, acest cuvînt face "paºti": o pascã, douã paºti, conform unei alternanþe obiºnuite în româneºte, cum e ºi în verbul a paºte: "sã pascã, sã paºti" sau a naºte: "sã nascã, sã naºti" etc. Aºadar, Paºti e pluralul de la pascã. Resimþit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au cãutat, cînd era vorba de sãrbãtoarea într-ale cãrei zile ne aflãm, au cãutat singularul, ºi astfel a fost derivat singularul "Paºte", spunîndu-se, firesc, fie "sãrbãtorile de Paºti", fie "sãrbãtoarea Paºtelui". Amîndouã formele sunt la fel de corecte, ºi alte subtilitãþi pe aceastã temã nu au substanþã, e o falsã problemã.
George Pruteanu
Sursa: pruteanu.ro

silverstar · VIP

Florian Bichir: "De Inviere, nu apar iepurii cu oua in brate, urecheatii nu fac cadouri. A Inviat Hristos, "cu moartea pre moarte calcand"."

Pe zi ce trece, imi dau sema ca nu este nimic nou sub soare. „A Inviat Hristos. Sunt ani de cand intoarcerea praznuirii acestei cutremuratoare fapte ridica in mine aceeasi tristete: iarasi voi citi aceleasi comentarii si voi auzi aceleasi interpretari... Ce zadarnica baiguiala - stiintifica, draga Doamne!- in jurul unui FAPT simplu si evident! „Renasterea naturii”, „mitul solar” si atatea alte neputinte, pentru a escamota faptul naucitor, dar FAPT, al Invierii dupa trup a lui Hristos”, scria Nae Ionescu in „Cuvantul” din 20 aprilie 1930.

De milenii, miracolul Invierii - baza credintei crestine - se invarte in jurul mormantului gol, pentru ca, paradoxal, din acest mormant s-a nascut credinta, dar tot de aici apar tagaduielile. Contestari care tin mortis sa-l dez-Dumnezeiasca pe Hristos, dorind sa-l lase doar un nevolnic Om.

Revoltat pe drept cuvant, dupa o perioada la care am asistat la cele mai incredibile blasfemii, Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, da publicitatii o pastorala-polemica de-a dreptul impresionanta. „De ce l-as crede eu mai mult pe Dan Brown, autorul talentat al unui roman politist, si nu l-as crede pe Sfantul Apostol Petru, cel care marturisea in casa lui Corneliu Sutasul ca „noi, apostolii, suntem martorii faptelor si cuvintelor lui Iisus, noi, cei ce am mancat si am baut cu El dupa ce a inviat din morti”? De ce l-as crede eu mai mult pe fictivul „Evanghelist Iuda” si nu l-as crede pe Sfantul Evanghelist Ioan, cel care cu pana lui marturiseste ca, impreuna cu Petru, a vazut giulgiurile goale si a crezut in invierea lui Iisus?

De ce l-as crede eu mai mult pe Cameron si montajele lui artificiale asupra „senzationalelor” sicrie si nu l-as crede pe Sfantul Evanghelist Luca, istoric de rigoare stiintifica, a carui opera „Faptele Apostolilor” a infruntat, timp de doua milenii, toate analizele critice posibile? De ce i-as crede eu pe toti impostorii, pe toti aventurierii culturali, pe toti veleitarii gloriilor spectaculare, pe toti samsarii vanzatori de cele sfinte, pe toti falsificatorii de documente si nu l-as crede pe Sfantul Pavel, apostolul prin excelenta al credintei in inviere?”, scrie Vladica Bartolomeu. Un ierarh care a recunoscut Golgota, dar si Invierea in temnitele comuniste.

Degeaba incearca unii sa transforme Sarbatoarea Luminii in show. Invierea nu-i un spectacol, nu-i un ritual si nici un festin in care ne dam drumul la baierele burtilor. De Inviere, nu apar iepurii cu oua in brate, urechiatii nu fac cadouri. Invierea e un Fapt istoric: A Inviat Hristos.

Si a inviat „cu moartea pre moarte calcand”, dupa cum cantam cu totii in asta noapte. Rascumparand pacatul lui Adam, Iisus Hristos ne ofera viata vesnica. Viata noastra nu mai este limitata, ca intre doua borne pe o autostrada ancorata in neant.

Prin Invierea lui Hristos, stim ca vom invia si noi... Murim pentru a invia si inviem pentru a trai in veci cu Hristos. Prin suferinta si moarte ne bucuram de Inviere; prin Inviere ne bucuram si triumfam in triumful lui Hristos. In Moartea Lui sta mantuirea noastra, in Invierea Lui sta biruinta noastra.

Sursa: EvZ

silverstar · VIP

E sãrbãtoare
de Octavian Goga

E sãrbãtoare pe câmpie, ºi-n suflete e sãrbãtoare,
Învie firele de iarbã sub ploaia razelor de soare.

Sunt Paºtile cele frumoase, ºi-n fire zvonul lor strãbate,
Clopotniþa-ºi îndoaie trudnic încheieturile uscate.

Arama strigã când se zbate mãiastra clopotului limbã,
Eu simt strigarea ei aprinsã, ºi-n vorbe sufletul o schimbã:

Voi toþi cari suferiþi ºi plângeþi sub larga-ntindere albastrã
Veniþi, veniþi, cãci va sã vie curând împãrãþia voastrã!

Veniþi voi, obidiþii lumii, cu buzele înfrigurate,
Voi, chinuiþii de arsura unei tãceri îndelungate;

Voi, osteniþi fãrã nãdejde, voi, slujitorii fãrã platã,
Voi, cãror vremea v-a dat veºnic numai porunca blãstãmatã;

Voi, ce muncirãþi pentru alþii, trudind cu mâinile-amândouã,
Veniþi, cãci zvonul meu acuma vesteºte învierea, vouã!

Voi, cei cu fruntea de sudoare, cu genele de lacrimi ude,
Eu cerului vã strig durerea, ºi Dumnezeu din cer aude!

Aduc lumina care sparge ºi sfarmã capiºti de pãcate,
Zãvoarele mucigãite din temniþe întunecate!

Eu celor orbi dezleg azi taina înfricoºatã de-a vedea,
ªi prãznuiesc, cã-n al lor suflet învie învierea mea!

Ascultã mintea mea supusã, genunchii mei se pleacã-ncet
ªi-aduc prinosul închinãrii celui de neam din Nazaret.

Luceafãrul, Sibiu, 1 mai 1907
Din volumul 'Ne cheamã pãmântul', 1909

Olimpia Zaharia Constanta · VIP

multumesc mami!!!!!!!!;fac ca cel mic din reclama
multe poiezii au fost uitate,noroc ca ne mai aduci aminte ;esti o mana cereasca,inca odata multumesc!

another · Vizitator

Lumina Sfanta de la Ierusalim s-a aprins!

Sarbatori luminoase, atractivilor!

http://www.antena3.ro/stiri/externe/lumina-sfanta-a-fost-aprinsa-la-ierusalim_69664.html :love:

another · Vizitator