ATRACTIV FORUM :: Dromihete - Vizualizare subiect 1317 pe www.pozata.ro

lostas · Junior

In apropierea satului Shveshtari se afla unul dintre cele mai frumoase morminte tracice identificate vreodata in Bulgaria. Descoperit in 1982 sub movila Ginina, in timpul unor excavari arheologice, mormantul de la Sveshtari reprezinta un monument unic al arhitecturii funerare tracice iar importanta sa este cu atat mai mare pentru noi, romanii, cu cat aici pare sa isi doarma somnul de veci unul dintre regii emblematici ai istoriei noastre antice, Dromihete.

Desi misterul marelui lider ingropat in impresionantul mormant, nu este inca pe perfect elucidat, unele surse par sa confirme faptul ca este vorba despre Dromihete, conducatorul de la anul 300 i.Hr. al unor triburi getice care isi aveau centrul in cetatea Helis. Relatarile istoricilor povestesc despre remarcabila diplomatie a acestui lider militar, datorita caruia numeroase dintre cetatile ocupate de macedoneni le-au revenit proprietarilor de drept. Dupa moartea marelui conducator macedonean, Alexandru cel Mare, a venit randul lui Lisimah sa preia fraiele imensului imperiu. Alexandru cel Mare nu i-a lasat acestuia doar responsabilitatea conducerii unui imperiu, ci si datoria de a-i continua misiunea de expansiune. Printre tintele macedonenilor se numarau si triburile getice aflate la vremea respectiva sub conducerea lui Dromihete.

Desi inferiori din punct de vedere numeric, getii foloseau un truc pe care urmau sa il aplice si predecesorii lor de pe aceleasi meleaguri: pustiirea terenurilor pe care inamicii avansau, pentru a grabi epuizarea trupelor inainte de confruntare. Intr-unul dintre aceste episoade, insusi fiul lui Lisimah, Agatocles, avea sa fie luat prizonier. Desi asta reprezenta o prada importanta de razboi, Dromihete, apeland ingenios la simtul sau diplomatic, l-a eliberat si l-a incarcat cu daruri, sperand ca gestul sau sa inmoaie inima tatalui. Insa, departe de a intelege semnificatia acestui act, Lisimah organizeaza o noua expeditie, in fruntea careia porneste el insusi. Getii se retrag din nou, pustiind totul in calea macedonenilor. Pentru a se asigura ca nu va avea loc o lupta corp la corp, care i-ar fi dezavantajat, getii se folosesc de un alt tertip. Ei trimit un fals dezertor in tabara inamica, care, dupa ce castiga increderea macedonenilor, se ofera sa le dezvaluie ascunzatoarea getilor. Convinsi de bunele intentii ale soldatului, macedonenii il urmeaza pe carari intortocheate, pana cand isi dau seama ca s-au ratacit complet. Pana sa se dezmeticeasca, getii ii inconjurasera deja. Prada de razboi s-a dovedit a fi teribil de bogata, cu atat mai mult cu cat, pe langa bogatiile si rezervele pe care armata le transporta cu ea, getii il aveau in mana pe marele Lisimah

magicianul · PRESEDINTE

Ma fascineaza tot ce tine de daci si in general de stramosii nostri...O sa citesc cu placere acest topic :smile:

lostas · Junior

urmare
Pentru ca in judecata geta, cuvantul celor care isi puneau viata in pericol aparand teritoriul, atarna cel putin la fel de greu ca cel al conducatorului, Dromihete a incercat sa le explice oamenilor de ce nu este intelept sa il lichideze pe conducatorul inamicilor. Daca l-ar fi omorat pe Lisimah, in locul lui ar fi venit un altul, care ar fi continuat campaniile de cucerire. In schimb, daca ii vor cruta viata, vor obtine promisiunea acestuia de pace. Getii au apreciat gandirea conducatorului lor, iar Lisimah a fost invitat la ospat, unde i-au fost servite cele mai alese mancaruri din farfuriile sale de aur, in vreme ce getii au mancat aceasi hrana saracacioasa din vase simple si si-au baut vinul din obisnuitele cornuri de vita. Dupa ce praznicul a luat sfarsit, Dromihete l-a intrebat pe Lisimah care dintre cele doua mese a fost mai imbelsugata. Lisimah a dat raspunsul logic in aceasta situatie: cea a macedonenilor. Abilul Dromihete l-a intrebat din nou pe Lisimah: “In acest caz, de ce vor macedonenii sa cucereasca pamanturile unor oameni care traiesc in cea mai demna simplitate?” Lisimah a tacut, iar a doua zi a parasit pamantul getilor insotit de trupele sale si cu o importanta lectie de demnitate si omenie invatata. Prin acest metiaj de abilitate, diplomatie si simt politic, Dromihete a reusit sa smulga de la cel mai temut si puternic inamic o pace favorabila, care a fost consolidata la scurt timp prin casatoria dintre Dromihete si fiica lui Lisimah.

another · Vizitator

s h a d o w · VIP

Mda... Tablitele de la Tartaria...
Sunt sceptic in aceasta privinta, daca o sa cititi cu atentie pe wikipedia la modul in care au fost descoperite si datate o sa vedeti ca sunt anumite discrepante. Formarea unei scrieri, mai ales de genul aceleia prezentata pe aceste tablite, presupune un timp de formare, o continuitate, nu apar asa, alandala pe cateva tablite si apoi dispar pentru cateva milenii. Se exagereaza mult. Suntem doar un popor cu a carui istorie paleste in fata altora. Dacii or fi fost ei cei mai drepti si mai cinstiti, dar nu intre popoarele lumii ci doar din neamul tracilor. N-au inventat nicio scriere, niciun alfabet.

s h a d o w · VIP

magicianul · PRESEDINTE

lostas · Junior

În Transilvania, în localitatea Tărtăria din judeţul Alba, între Alba Iulia şi Orăştie (făcând parte din cultura Turda asemănătoare culturii Vinca), cercetătorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit, în 1961, trei tăbliţe de lut, dintre care două sunt acoperite cu reprezentări stilizate de animale, copaci şi diverse obiecte. Cea de-a treia, de expresie discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărţite prin linii.

Observând similitudini între tăbliţele găsite la Tărtăria şi scrierile de pe tăbliţele sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârşitul mileniului IV şi începutul mileniului III î. Hr., specialiştii români au luat în considerare ipoteza conform căreia şi tăbliţele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi. Tăbliţele de la Tărtăria sunt însă mai vechi cu un mileniu decât monumentele scrierii sumeriene, fiind datate din prima jumătate a mileniului IV î.Hr. Astfel, dacă se admite că ele reprezintă intr-adevăr scrieri, Tăbliţele de la Tărtăria sunt cele mai vechi scrieri găsite până-n prezent.
Amuletul (retuşat)

Tăbliţe asemănătoare au fost găsite în colina de la Karanovo, din sud-estul Bulgariei, într-un nivel neolitic, însă astea corespund mileniului III î.Hr. Tăbliţele de la Karanovo sunt reprezentate de câteva sigilii de lut dintre care unul - rotund, cu diametrul de 6 cm - are gravate semne pictografice şi este împărţit în patru sectoare clar delimitate, la fel ca tăbliţa discoidală de la Tărtăria.

Şi la Gracianiţa, localitate din nord-vestul Bulgariei s-au găsit două platouri de dimensiuni reduse; pe fundul uneia dintre ele se poate recunoaşte reprezentarea schematică a unei fiinţe omeneşti sau divinităţi, iar cel de-al doilea relevă o decoraţie care ar putea fi o înfățișare de scriere apropiată de cea de pe sigiliul de la Karanovo şi de una din tăbliţele de la Tărtăria.

Unii cercetători sau entuziaşti, pe baza celor trei descoperiri mai vechi decât scrierea sumeriană, au ridicat ipoteza că scrierea sub forma pictogramelor a apărut mai întâi în sud-estul Europei şi nu în Mesopotamia, teorie puternic criticată în arheologia mondială. De asemeni se află ipoteza că aceste piese ar fi ajuns în Transilvania datorită unor contacte economice sau de altă natură cu Orientul Apropiat deşi datarea tăbliţelor este mai timpurie cu un mileniu faţă de apariţia scrisului în Orient

lostas · Junior

Descoperirea tăbliţelor a stârnit curiozitatea cercetatorilor pe plan mondial şi s-a pus problema datarii radiocarbon a pieselor descoperite. Piesele au fost însă introduse dupa descoperire într-un cuptor al laboratorului de restaurare din Cluj şi arse, asfel datarea nu mai poate fi efectuată. S-a concretizat în schimb o datare a scheletului alături care s-au descoperit tăbliţele, rezultând cu aproximaţie anul 5500 î. Hr.

lostas · Junior

ncercari de descifrare

Majoritatea arheologilor si istoricilor au aproximat elaborarea tablitelor in jurul anului 5500 i.H., conferindu-le o vechime de peste 7 000 de ani. Astfel, un simplu calcul matematic impinge inventarea limbajului scris cu mai bine de un mileniu decat se credea initial si schimba total si locul de nastere al acestuia, din Mesopotamia in bazinul Dunarii. Este posibil ca o civilizatie sa se fi compus in zona balcanica cu un mileniu inaintea altora, mult mai celebre si puternice, cum ar fi cele din Sumer si Egipt? De mai bine de jumatate de secol, tablitele de la Tartaria si simbolurile pe care le poarta sunt in centrul dezbaterii cu privire la “incubatoarele” spatiale si temporale ale scrisului si la primele lacasuri ale civilizatiei europene.

Aparitia celei mai vechi scrieri faimoase pana in prezent, intr-un loc ce nu fusese luat in calcul ca un posibil leagan al civilizatiei, a dus la elaborarea unor serii de ipoteze in incercarea de a explica provenienta acestora. Unii arheologi au incercat sa demonstreze ca tablitele de la Tartaria au aparut ca urmare a influentei Sumerului. Ciudatenia este data de faptul ca simbolurile de pe tablite se aseamana grozav de mult cu cele utilizate de sumerieni in comunicarea scrisa. In acest caz, s-a presupus ca simbolurile au fost imprumutate de la acestia, iar localnicii le-au preluat mot-a-mot fara sa cunoasca semnificatia lor. Insa oamenii de stiinta sunt contrazisi chiar de istorie, deoarece in jurul perioadei 5 500 i.e.n., scrierea sumeriana nu exista sau, daca exista, dovezile care sa sustina acest fapt nu au fost gasite inca. Istoricii au incercat chiar sa desluseasca semnificatia lor, dar citindu-le in sumeriana. Aceasta incercare nu a fost de natura sa lamureasca lucrurile intrucat, interpretate astfel, semnele de pe tablite duc in fata altei dileme: cum ar putea sa explice aparitia numelui zeului Saue, echivalentul zeului Usmu recunoscut in cultura sumeriana?

Expertii din cadrul Academiei de Stiinte din Rusia au concluzionat in urma analizarii materialului ca tablitele sunt un fragment dintr-un sistem de scriere larg raspandit, de origine locala. In opinia acestora, textul unei tablite enumera sase totemuri antice care coincid cu manuscrisul din orasul sumerian Djemdet-Nasra. Citite in cerc, contrar miscarii acelor de ceasornic, reiese textul proto-sumerian “NUN.KA.S.UGULA.PL.IDIM.KARA.I.”, tradus prin: "In (cea de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului Saue cel mai vârstnic dupa ritual (a fost) ars. Acesta-i al zecelea". Interpretarea oamenilor de stiinta rusi lasa, insa, loc de interpretari, pana in prezent neexistand un consens la indice academic cu privire la semnificatia pictogramelor.

Opinia generala este ca formele astea de scriere nu puteau aparea izolat, ci puteau fi dezvoltate numai in cadrul unei culturi puternice si larg raspandite, prin urmare, dezlegarea tainei celor trei tablite ar putea fi oferita doar de studierea intregului complex Turdas-Vinca, de care este legat si Tartaria. Totemurile prezente pe tablite nu numai ca se aseamana izbitor cu cele sumeriene, dar sunt aranjate si in aceeasi succesiune. Coincidenta grafica a semnelor putea fi intamplatoare insa succesiunea lor nu. O serie de observatii indica o origine comuna a conceptiilor religioase din zona Tartaria si Djemdet-Nasra. Scrierea de pe tablite este ideografica, la fel ca si cea sumeriana, neexistand inca semne silabice si indici gramaticali, iar numele zeului Usmu este reprezentat la fel ca la sumerieni. Interpretarea tablitei rotunde indica faptul ca aceasta contine informatii scurte asupra ritualului uciderii si arderii unui sacerdot.

Cu toate acestea, cercetatorii se intreaba cum este posibil ca locuitorii stravechi ai Tartariei sa scrie in sumeriana cand inca nu se pomenea despre Sumer. Cercetatorul rus Boris Perlov este de parere ca sumerieni ca si babilonienii au fost doar niste elevi buni, preluand scrierea pictografica de la popoarele balcanice si transformand-o ulterior in scriere cuneiforma. Conform acestuia, inventatorii scrierii au fost chiar locuitorii balcanici, nu sumerienii.

Mis