ATRACTIV FORUM :: Leacuri babesti

mayasa · VIP

TULBURARI DE SOMN

Sosete ude sau bai la picioare cu faina de mustar
Cu cat avem picioarele mai reci, cu atat ne va fi mai greu sa adormim, se arata intr-un studiu efectuat la Clinica universitara de psihiatrie din Basel. In consecinta, o baie calda la picioare, pe langa faptul ca ne relaxeaza, combate si tulburarile somnului. Acelasi rezultat se poate obtine si cu o pereche de sosete ude, leacul traditional al lui Kneipp. La inceput ele ingusteaza vasele de sange, insa dupa 20-30 de minute le dilata, producand o senzatie de caldura.
Mod de utilizare:
#
Sosete ude - Incalziti-va picioarele intr-un lighean cu apa calda. Inmuiati o pereche de sosete in apa rece, stoarceti-le si trageti-le in picioare. Mai puneti peste ele si niste sosete calduroase de lana.
#
Baia la picioare cu faina de mustar - Amestecati doua linguri de faina de mustar intr-o galeata cu apa fierbinte, tineti picioarele in ea cam zece minute si dupa aceea spalati-le cu apa calda.
Riscuri si urmări secundare: Intrebuintata imprudent, faina de mustar poate provoca arsuri pe piele. Nu prelungiti baia mai mult de 15 minute, iar daca observati ca dermă s-a inrosit, intrerupeti pe loc procedura. Baile cu faina de mustar sunt contraindicate atunci cand aveti leziuni pe laba piciorului sau pe gambe.

RACEALA

Ceai din flori de soc
Deja Hipocrate a descris actiunea terapeutica a socului, iar in Evul Mediu, Hildegard von Bingen i-a pretuit si ea forța tamaduitoare. Medicina naturista cunoaste multiple intrebuintari ale socului (respectiv, ale malinului negru). Rezultate bune s-au obtinut cu ceaiul preparat din flori de soc in tratarea racelilor. Uleiurile eterice continute in aceste flori au actiune dezinflamatoare si expectoranta.
Mod de utilizare: Se toarna circa 150 mililitri de apa in clocot peste doua lingurite de flori, se lasa cinci minute sa infuzeze si apoi se strecoara. Se bea de mai multe ori in cursul zilei. Mai ales in a doua jumatate, se recomanda o cana sau doua, cat mai fierbinte.
Supa de gaina
Medicul internist Stephen Rennard si colegii sai de la Nebraska Medical Center au organizat un experiment in laborator, pentru a verifica daca supa de gaina isi justifica reputatia de principal leac traditional contra racelii in America. Ei au pregatit o supa dupa reteta primita de la bunica unuia dintre cercetatori si au urmarit efectul intr-o eprubeta. Au constatat o reducere a mobilitatii anumitor globule albe din sange, care sunt responsabile pentru unele simptome ale racelii, cum ar fi inflamarea mucoaselor. Desigur ca observatiile facute in laborator nu constituie o dovada ca supa ar avea o actiune similara in organismul uman. Totusi, milioanele de bunici au dreptate - o supa fierbinte ne face bine cand suntem raciti.
Mod de utilizare: Se pune o gaina in apa rece si se da intr-un clocot, dupa care se lasa sa fiarba la foc mic minimum doua ore si jumatate. Timpul indelungat de fierbere este o conditie indispensabila a eficacitatii terapeutice, probabil ca numai in acest mod pot fi extrase din gaina substantele active. Celelalte ingrediente sunt importante pentru gust, nu insa si pentru efectul supei. Mancati o farfurie sau doua, cat de fierbinte se poate.
Riscuri si efecte secundare: Atentie cu supa fierbinte, daca va doare gatul.
Ceai de ceapa
Zeama de ceapa actioneaza impotriva germenilor patogeni ca un antibiotic natural, datorita aliinei, o substanta care, in atingere cu oxigenul, se transforma in alicina.
Reteta: Taiati marunt o ceapa si fierbeti-o aproape cinci minute, strecurati fiertura si lasati-o sa se raceasca pana la temperatura la care o puteti bea. Apoi indulciti ceaiul cu putina miere si beti-l cu inghitituri mici. Dupa asta, bagati-va in pat si transpirati.
Riscuri si consecințe secundare: Ceapa poate reduce glicemia. De aceea, atunci cand apeleaza la acest remediu, diabeticii trebuie sa-si controleze glicemia si sa-si modifice corespunzator medicatia antidiabetica, daca este cazul.

AMIGDALITA CU TEMPERATURA

Compresa rece cu lamaie
Ajuta in amigdalitele cu temperatura, in special la copii.
Mod de utilizare: Se amesteca o lingura de zeama de lamaie intr-un sfert de litru de apa. Se inmoaie un servet, se preseaza usor pentru a indeparta surplusul de lichid si se aseaza in jurul gatului. Se lasa sa actioneze cam o ora. Dupa aceea, zona gatului se va tine la caldura.
Riscuri si efecte secundare: Daca pielea se irita si apar mancarimi, scoateti degrabă compresa.

DURERI IN GAT

Cataplasma cu cartofi
Cataplasmele cu cartofi dezinflameaza si calmeaza durerile.
Mod de utilizare: 500 grame de cartofi se fierb bine in coaja, dupa care se pun intr-un servet sau un saculet de in si se zdrobesc. Pentru a evita arsurile, se infasoara mai intai gatul intr-un prosop, iar cartofii se aseaza deasupra. Se lasa sa actioneze pana cand cartofii s-au racit.

INFECTII URINARE

Suc de merisor
Dintr-un studiu conceput la Universitatea Oulu din Finlanda, reiese ca sucul de merisor, baut cu regularitate, reduce cu 50% frecventa infectiilor urinare la femei. Se presupune ca ar scadea posibilitatea bacteriilor de a se fixa in peretele vezicii urinare.
Mod de utilizare: Se ia cate o lingura de suc de merisor, de trei ori pe zi.

TUSE, AFECTIUNI ALE CAILOR RESPIRATORII

Inhalatii
Inhalatiile cu aburi fierbinti au mai multe efecte benefice. In functie de ceea ce punem in apa, ele au actiune sudorifica (musetel), antiinflamatoare (musetel, salvie), expectoranta (cimbru, mirt), bactericida (cimbru, salvie, musetel) sau antispastica la nivelul bronhiilor (cimbru).
Mod de utilizare: Se pune intr-un castron un pumn de plante uscate, la alegere - flori de musetel, cimbru, salvie sau mirt -, si se toarna deasupra apa clocotita, dupa care se lasa cateva minute sa infuzeze. Apoi se acopera capul si castronul cu un prosop mare si se inspira aburii.
Riscuri si efecte secundare: Atentie la posibilele alergii la plantele medicinale amintite. Nu se recomanda in timpul graviditatii si in perioada de alaptare, fiindcă substantele continute in aceste vegetale trec in sange, respectiv in laptele mamei, si de acolo pot patrunde in organismul copilului, declansand eventuale reactii alergice, perturbari ale ritmului cardiac si ale respiratiei. Sunt contraindicate pentru copiii mai mici de trei ani.

DURERI ARTICULARE LA GENUNCHI

Cataplasma cu seminte de schinduf
Intrebuintate extern, semintele de schinduf au actiune antiinflamatoare si analgezica.
Mod de utilizare: 50 grame de seminte de schinduf se fierb cinci minute intr-un sfert de litru de apa. Se obtine un terci, care se intinde pe o panza de in. Il puteti folosi, dupa cum doriti, atat fierbinte, cat si rece. Daca simtiti nevoia de caldura - cum se intampla in cazul artrozei -, puneti cataplasma in jurul genunchiului cat de fierbinte o puteti suporta. Daca insa aveti o senzatie de fierbinteala in genunchi - ca, de pilda, la artrita -, folositi cataplasma rece. Pentru aceasta, lasati mai intai terciul sa se raceasca la temperatura camerei, apoi tineti un timp cataplasma in frigider (nu in congelator).
Riscuri si efecte secundare: Indepartati imediat cataplasma, daca vi se irita pielea si apar mancarimi sau usturimi.

DURERI DE CAP

Presopunctura cu ulei de menta
Presopunctura face parte din metodele terapeutice ale medicinei traditionale chineze. Combinata cu intrebuintarea uleiului de menta sau a balsamului aromat, ea poate fi un mijloc eficace de combatere a durerilor de cap. Studiile au demonstrat ca cele două remedii, aplicate pe tample si intre sprancene, pot diminua durerile de cap cauzate de stres.
Mod de utilizare: Ungeti degetele aratatoare si mijlocii cu putin ulei de menta ori balsam. Apoi masati-va ambele tample cu miscari circulare, apasand usor, timp de unul pana la cinci minute, dupa care va spalati bine degetele.
Riscuri si efecte secundare: Evitati ca ochii si mucoasele sa vina in contact cu uleiul eteric. Nu folositi uleiul sau balsamul la sugari si copii mici, căci la aceasta varsta inspirarea vaporilor si a mirosurilor intense poate declansa stari similare cu cele astmatice.

NEPLACERI GASTRO-INTESTINALE

Menta are o actiune antispastica asupra tractului gastrointestinal si stimuleaza secretia de bila.
Mod de utilizare: Turnati cam 150 mililitri de apa clocotita peste o lingura (1,5 grame) de frunze de menta proaspete sau uscate, lasati sa infuzeze 10-15 minute si strecurati. Se beau doua-trei cani, repartizate pe toata durata zilei.
Riscuri si efecte secundare: Cardiacii sunt sfatuiti sa nu depaseasca in nici un caz cantitatea indicata, de doua sau trei cani zilnic.

OTITA MEDIE

Saculet cu ceapa
Remediul se recomanda indeosebi copiilor cu otita medie.
Mod de utilizare: Taiati ceapa marunt, apoi infasurati-o intr-o panza si striviti-o, pana cand lasa zeama. Puneti saculetul pentru doua-trei ore pe urechea bolnava. Daca pungulita va fi incalzita putin, efectul va fi si mai puternic.
Riscuri si efecte secundare: Limitati-va la aplicarea externa. Medicii va avertizeaza sa nu picurati zeama de ceapa direct in ureche.

SINUZITA

Clatirea nasului
Sarea retine apa si ajuta la dezinflamarea mucoaselor nazale. S-a dovedit ca clatirea nasului cu apa sarata contribuie la prevenirea si tratarea sinuzitei.
Mod de utilizare: Dizolvati 9 grame de sare marina intr-un litru de apa fiarta si clatiti-va nasul cu ea, de trei-patru ori pe zi. In acelasi timp, beti multe lichide.
Exista un dus special pentru nas, insa clatirea se poate face la fel de bine si cu un pai, in felul urmator: se introduce paiul intr-o nara, cealalta se inchide, apasand cu degetul, apoi se trage apa pe nas, de doua-trei ori. Se repeta operatiunea si pe a doua nara. La primele incercari, se poate intampla ca apa sarata sa patrunda in faringe, ceea ce este foarte neplacut, insa cu putin exercitiu veti reusi din ce in ce mai bine si, dupa ce veti fi constatat efectul, nu va vor mai deranja micile necazuri colaterale.
Cataplasma cu ghimbir, faina de mustar sau hrean
Cataplasmele calde si umede cu ghimbir, faina de mustar sau hrean activeaza circulatia locala la nivelul sinusurilor si au un efect de eliminare a secretiilor la bolnavii de sinuzita.
Mod de utilizare: Presarati pe un servetel de hartie un pumn de boabe de mustar macinate si asezati-l pe un servet de bucatarie. Impaturiti servetul si turnati peste el apa fierbinte, pana se inmoaie bine. In locul fainii de mustar puteti folosi hrean ori ghimbir ras. Ungeti-va nasul si obrajii cu o crema, apoi puneti servetul cat mai cald pe zona nasului, acoperindu-l cu un prosop plusat. Tineti cataplasma pana simtiti ca v-ati incalzit. O inrosire moderata a dermei nu trebuie sa va alarmeze, ea este chiar de dorit.
Riscuri si efecte secundare: Protejati-va neaparat ochii, eventual acoperindu-i cu comprese umede. încorporarea necorespunzatoare a cataplasmei poate provoca arsuri pe piele. De aceea este bine s-o scoateti dupa cinci sau zece minute.

NEFRITA SI CISTITA

Ceai de splinuta
Infuzia de splinuta are o actiune antimicrobiana, combate inflamatiile si stimuleaza functiile renale.
Mod de utilizare: Turnati 150 mililitri de apa clocotita peste 3 pana la 5 grame de splinuta si lasati sa infuzeze doua minute. Se bea de trei ori pe zi cate o cana.
Riscuri si efecte secundare: In momentul curei nu beti cafea sau ceai negru, fiindca ele va irita rinichii si vezica urinara.
Macerat din frunze de strugurii-ursului
Frunzele de strugurii-ursului au actiune antibacteriana, dar sunt mai putin eficiente atunci cand urina este acida, deoarece arbutina continuta in ele are trebuință de un mediu alcalin, pentru a se descompune in zahar si hidrochinona, aceasta din urma fiind substanta bactericida. Va puteti determina gradul de aciditate al urinei cu susținerea unei hartii indicatoare de pH. Daca valoarea pH-ului este mai mica de sapte, urina se considera acida.
Mod de utilizare: Peste o lingurita sau doua de frunze de strugurii-ursului se toarna un sfert de litru de apa si se lasa la macerat intre 12 si 24 de ore. Nu fierbeti, pentru ca temperatura ridicata face sa treaca in apa tananti si substante aperitiv-amare, care sunt iritante. Amestecati din cand in cand. La sfarsit, strecurati si incalziti putin. Se beau doua-trei cani zilnic.
Riscuri si efecte secundare: Iritarea mucoasei gastrice. Nu folositi maceratul mai mult de o saptamana si maximum de cinci ori pe an. Nu se administreaza in timpul sarcinii si in perioada de alaptare, nici la copiii sub 12 ani. N-ar trebui sa-l ia nici bolnavii de inima, pentru că el amplifica actiunea glicozidelor. Astea sunt substantele active din medicamentele cu care se trateaza insuficienta cardiaca. Pacientilor respectivi maceratul le poate provoca aritmii.

GRETURI

Presopunctura
Stimularea punctului (numit Pericard 6) dintre cele doua tendoane flexoare ale degetelor, ce pot fi palpate pe antebrat, diminuează greturile si senzatiile de voma. Desi nu s-a gasit o explicatie medicala, studiile atesta eficacitatea procedurii contra greturilor din timpul sarcinii, ca si a celor postoperatorii.
Mod de utilizare: Punctul se afla cam la trei degete mai sus de incheietura mainii, pe porțiunea interioara a antebratului. Gasiti-l si stimulati-l cu o apasare usoara a degetului.

PIELE USCATA

Baie cu lapte si ulei
Baia curata portiunile de tegument aspra, care apoi nu mai ustura si se vindeca mai repede.
Mod de utilizare: Amestecati un litru de lapte cu o cana de ulei nutritiv si turnati-le in apa din cada.
Ulei de migdale si lamaie
Mod de utilizare: Combinati aproximativ 50 mililitri de ulei de migdale cu o lingurita de zeama de lamaie. Dupa baie, masati-va cu acest amestec pielea inca umeda.

CONSTIPATIE

Seminte de patlagina
In Italia, semintele de patlagina sunt tot atat de faimoase drept remediu impotriva constipatiei, ca semintele de in la noi. Ele contin mucilagii care, in contact cu apa, isi maresc mult volumul. Ajunse in intestin, inmoaie materiile fecale si le fac mai voluminoase.
Mod de utilizare: Inghititi cate o lingurita (cam cinci grame) de seminte de patlagina, minimum o data si maximum de trei ori pe zi, cu unul sau doua pahare de apa. Consumati multe lichide pe toata durata zilei.
Riscuri si efecte secundare: Contraindicate copiilor sub 12 ani si indivizilor cu alergie la semintele de patlagina, celor cu obstructii de tranzit intestinal, precum si cu forme grave de diabet.

MULTA SANATATE!

abbilbal · DESAVARSIT

Leacuri bãbeºti, dar eficiente.
Cu apã ºi sare am scãpat de sinuzitã de mai bine de 20 de ani. De atunci nu este o problemã sã umblu pe timp de iarnã cu capul "gol" (descoperit).
Aspersia apei cu sare am fãcut-o direct din cãuºul palmei, emulsia am fãcut-o mai concentratã, dar dupã trei zile nu am mai avut durei de cap ºi de atunci nici probleme cu recidivarea sinuzitei.
Tehnica mea este de a aspira apa pe nas ºi a o scuipa din gurã.

abbilbal · DESAVARSIT

Zamă de cucută dreasă cu pelin, sigur va fi bună pentru a fi ospitalier cu doamna meteorolog.

Olimpia Zaharia Constanta · VIP

abbilbal · DESAVARSIT

Păi tocmai de-aia ăi dau doamnei meteo zamă de cucută cu pelin. S-o otrăvesc, s-o amărăsc şi s-ondrăgesc ca pe o doamnă fidela mie.

abbilbal · DESAVARSIT

Ura, ura, ura ! Victoria, victoria, victoria !

Vecinooo !!! Am găsit frunze de grean. Am umblat mult, dar am aflat. Erau la 10 m de fereastra mea.
Am cetit din nou reţepta ta. O dată, de două, de 5, 6 - 10 ori de am învăţat-o pe din-afară. Am trecut la treabă şi negăsind pun pleu am luat o tavă de aia ca de gumă, ce se-ndoaie şi nu se rupe. Am pus o frunză să sen-moaie şi s-o făcut aşe ceva lipicios ca un clei. Am pus cleiu ăla pe-o chiele de rabbit artificial, că şal nu găsii, am luat glaja cu ghinars turbat şi uitându-mă la ea, iute ca vântu, să nu se răcească cleiu, îmi trecu un gând prin minte: îi păcat să strâc bunătate de ghinars punându-l pe clei. Pun cleiu pe dric, îl strâng cu chelea de iepure artificial, dau pe duşcă ghinarsu şi treba-i oablă ca lumânarea pe căldură. Că doar cleiu de pe dric cu ghinarsu din foale or face o interacţiune din aia ca la Cernobâl sau Coslodui, dacă şed întins pe spate.
Zis gând, făcută treabă şi trecui la aşteptat. Mă furnicară nişte gângănii pe şchinare şi acuma parcă mi se-ncreţeşte chelea. O mai las până se opăceşte, după care o să iau ce mai rămase din clei şi o să repet reţepta că mai am două frunze şi-un chiştoc. Colo înspre dimineaţă, când treaba va fi gata, o să strig la tine să-ţi spun ce face meteoroloaga.

abbilbal · DESAVARSIT

Şi aşe cum îţi ziceam tu vecino, că te zăz umblând prin curte numa ochi şi urechi, am făcut reţepta ta. Pe la ceasurile două din noapte am făcut-o iar. Către ceasurile patru, meteorologioica s-o apucat de ţupurit dintr-o dungă-n altă dungă a spatelui şi mi-o dat una-n capu cheptului de era să-mi vie rânza-n gură. Norocu meu că n-o avut chef să mă tragă de limbă că mă năduşem.
Pe când ţupurea ea aşe, s-o-mprăştiat roiu de furnici de-or început gângăniile alea mici să umble prin tălpile picioarelor. Ce-o mai fost dup-aia nu mai ştiu c-am adormit, iar acum dacă m-am trezit şi m-am dezmorţit umblând puţin prin sat, m-am aşezat cu...hm, pardonatu la calculator ca să nu uit a-ţi scrie răvaşu.
Că acum nu ştiu de-o fi a rău ori a bune, dar pe cer se plimbă nişte nouri care se vreau a fi negri, dar nu reuşesc din cauza soarelui ce răsare. Cu toate astea, meteorologioaica nu se mai poartă ca n-ainte. Mă mângăie pe dric să ştiu că n-o plecat de tătului tăt, da-mi lasă în pace plexul solar.

abbilbal · DESAVARSIT

vecinoooo!!!! :banana:

sara bunăăăă :clap:

Păi n-ai înţăles? :-(

Am fleşcăit frunzele de fleaşcă s-au făcut şi le-am pus pe dric. Peste ele am pus chelea de iepure artificial. Am luat ghinarsu :pepsi:

(în pahar de pepsi că mi s-a părut măsura mai potrivită) şi m-am culcat. Nu trecu multă vreme şi începu meteorologioaica :boxing:

de şi prin tîlpi umblau furnicile :mbounce:

Astăzi pe la noi fu o vreme tare morocănoasă :weirdo:

da meteorologioaica nu făcu altceva decât :judge:

pe o coastă, da numa pe una. şi io am făcut nişte exerciţii de suflat :bow:

în iaurt.

Da, acum alta-i întrebarea :console:

până când trăbă conceput tratamentu ăsta? că mi să gată ghinarsu :drunk:

deşi eu ştiu că-s solitar nu doi. Dar patru ştampăle fac un litru şi cum la meteorologioaică îi place să se veselească :rant:

se adună litrele de ajung să :wall:

abbilbal · DESAVARSIT

Mulţam fain de îndreptare, da io tot nelămurit am rămas. Până când se face treaba asta că persistă hreanu fără frunze şi nu-i al meu. :hmmm:

abbilbal · DESAVARSIT

Vecinooooo !!! :banana:

de ieri n-am mai schimbat hreanu şi s-apotolit :spider:

iar mneaei a ostenit :jump:

şi mniaio am scăpat c-o porţie de ghinars nefolosită.

abbilbal · DESAVARSIT

Vecinoooo !!! :yikes:

De-abia acum, la miez de noapte, îmi dau seama că în după-masa asta n-am mai întrebuințat chielea de rabbit artificial deşi pe la noi a fost înnorat.
Da acum, dacă tot mă trimiţi la alifii, ce-i mai bun, hreanu sau veninul de albine (apirevenul) ? :wink:

S-au mă trimiţi înapoi la.... :drunk:

abbilbal · DESAVARSIT

Acum suflu mai uşor c-am aflat-o şi pe asta. :thankyou:

persistă valabil.

abbilbal · DESAVARSIT

Vecino, la întrebările: "De ce ai nevoie de Spiridus ?
Esti stresat ? Lucrezi intr-un mediu poluat ? Esti bombardat de radiatii de la calculator, telefonul mobil, cuptorul cu microunde, televizor ? Maninci pe fuga, cel mai ades de la fast food ?" răspunsul meu erste nu. Excepţie face doar calculatorul. Deci pentru mine aparatul eficace este sapa şi lopata. Bănuiesc că şi spiriduşul emite nişte radiaţii. Deci eu rămân consecvent tratamentului naturist. Doar în cazuri extreme îl combin cu pastile.

abbilbal · DESAVARSIT

abbilbal · DESAVARSIT

Cu siguranţă da, şi încă ce forum. :group: