ATRACTIV FORUM :: Stresul

silverstar · VIP

DESPRE STRES CU VOIOªIE

Departe de a fi o „boalã”, stresul este o stare a organismului, dar, în niciun caz nu este factorul care o determinã.
Indiferent de vârstã, dispoziție socialã sau profesionalã, în viaþã omul este pus în postura de a face faþã unor situaþii, de a rezolva numeroase sarcini ºi de a se adapta în mod continuu la condiþiile schimbãtoare ale mediului. Ceea ce trebuie neapãrat sã ºtim, ar fi cum sã învãþãm sã facem faþã stresului cât mai eficient. De fapt, stresul este reacþia organismului nostru la acþiunea unor factori, denumiþi factori stresanþi. Aceºtia produc o aglomerare excesivã a sistemului nostru de autoreglare psihologicã ºi duc – în final – la o situație de tensiune emoþionalã. Tipul de situaþii care-l fac pe om sã-ºi piardã cumpãtul este caracterizat ca fiind dificil, uneori stresant.

Existã oameni ºi oameni: unii „îºi pierd capul” foarte uºor, iar alþii „îºi pãstreazã sângele rece”. Nu întâmplãtor înþelepciunea popularã a reþinut aceste expresii ca ilustratori ai unor anumite stãri. Toleranþa la stres depinde deosebit de mult de însuºirile fiziologice, înnãscute ºi dobândite, ale sistemului nervos (unii oameni sunt calmi ºi reacþionazã raþional la stres; alþii nu au aceastã capacitate ºi... îþi pierd capul). Totodatã, antrenamentul social (situaþiile în care individul este sau a fost pus în stare de stres ºi modul cum a reacþionat) are ºi el o importanþã în „stãpânirea stresului. Nu lipsitã de importanþã în acest caz este ºi experienþa noastrã de viaþã în privinþa depãºirii stãrilor de încordare. Este extrem de clar cã nu ne putem adapta la situaþiile critice, dar, putem ºi trebuie sã ne adaptam la consecinþele lor neplãcute.
Ar mai fi de spus cã printre factorii de stres apar atât elemente care produc stimulãri negative, dar ºi elemente care pot declanºa o stârnire emoþionalã optimã. Suntem tot atât de supuºi stresului în situaþii diametral opuse, ca de exemplu: boala unei rude foarte apropiate (negativ) ori sãrbãtoarea Crãciunului (pozitiv), îndată ce suntem pârâþi într-un proces (negativ) sau când primim o distincþie înaltã pentru o activitate optimã (pozitiv). Negativ ori pozitiv, tot stres se numeste.

Stresul la noi

Ce trebuie sã facem noi pentru a avea un echilibru psihosomatic cât mai bun? Cum sã gestionãm posibilitãþile personale de adaptare la stres? Ar trebui, în primul rând sã nu ne complicãm peste mãsurã existenþa, sã ne sprijinim reciproc mai mult, sã cerem ajutor cândva de a fi prea târziu. În jurul nostru totul este plat, cenuºiu ºi apãsãtor. Trebuie sã facem ceva pentru a înþelege ºi a depãºi situaþiile dificile, stresante. Cunoscîndu-le, ne sporim ºansa de a ne dirija conºtient ºi eficient propria viaþã. Nu spune un proverb românesc: „duºmanul cunoscut bine – este mai puþin primejdios”? Trebuie sã înþelegem emoþiile care însoþesc stresul ca pe un factor mobilizator pentru posibilitatea noastrã de rezistenþã la efort, de adaptare la diverse schimbãri ºi adoptarea unor decizii optime în situaþiile stresante. Erou nu este cel care nu se teme de nimic, ci, dimpotrivã, cel care se teme atât de tare încât încearcã sã acþioneze optim ºi binefăcător pentru el ºi pentru cei din jur.

Fãrã stres n-am progresa !

Sã ne temem de stres? Nici vorbã. Fãrã stres n-am progresa !
Am vorbit mai înainte despre faptul cã uneori în rãspunsul la stres apar ºi emoþii pozitive. Acestea sunt legate de simþul propriu al valorii ºi încrederii în posibilitãþile proprii.
„Cunoaºte-te pe tine însuþi!”
Acest dicton ar necesită sã ni-l gravãm în minte fiecare. O importanþã deosebitã în depãºirea stresului o are cunoaºterea aprofundatã a fiecãruia despre sine. Cu cât ne cunoaºtem mai bine pe noi înºine, cu atât mai uºor ne va fi sã interacþionãm cu cei din jur ºi sã depãºim situaþiile stresante. Persoanele a cãror autoapreciere se apropie de aprecierea celor din jur au valoarea cea mai favorabilã de a se comporta bine în condiþii de stres. Una din strategiile pe care trebuie sã le aplicãm în situaþii dificile este obþinerea sprijinului social; mai necomplicat spus: nu ezitaþi sã cereþi sprijin într-o situaþie dificilã (mã refer la situaþii de stres ºi nu la situaþia financiarã dificilã, care, oricum, ne este comunã tuturor); nu ezitaþi sã cãutaþi în jurul dvs. prilejuri de bucurie. Acþionaþi pentru intensificarea valorilor de bazã: bunãtatea, dragostea, loialitatea, responsabilitatea. Lepãdaþi-vã de negativism, nu vã autocomplexaþi. Cultivaþi sentimentele pozitive în cel mai înalt grad. Dacã marile împliniri sunt încã departe, nu ezitaþi: cultivaþi micile bucurii !

Toþi dorim sã avem o existenþã calmã, dar numai de noi depinde sã ne-o facem astfel. Acþionaþi cu optimism în toate împrejurãrile vieþii ºi nu uitaþi cã dacã este bine sã trãieºti, mult mai sãnãtos e sã trãieºti bine!
Radu Botez

mayasa · VIP

La noi, sa spui ca esti stresat,a devenit o moda.Eu cred ca stresul ni-l producem singuri :-D

.

lucicone · Maestru

da sunt de acord ca e folosit stresul la toate....mor cand aud la unii ca le-a iesit o buba la care nu gasesc explicatie....."dar cu siguranta este din cauza stresului" :wall:

silverstar · VIP

Stresul este o realitate pe care vrem, :shoot2:

nu vrem trebuie sa o acceptam. Insa, daca s-a ajuns sa pui pe seama stresului un banal herpes :baby:

sau un esec personal care ar fi putut fi evitat prin mai multa munca sau implicare, asta inseamna snobism, prostie, :stupid:

necunoastere, in ultima instanta lipsa de cultura, de informatie. Si, slava Domnului, astazi vointa sa avem, dorinta de cunoastere, :?:

ca sursele de informatii nu ne lipsesc.
:mbounce:

silverstar · VIP

Societatea modernã ne oferã teribil de multe avantaje, lucruri de care nu ne putem lipsi, însã tot ea ne oferã extraordinar de numeroase surse de stres, care mai devreme sau mai târziu îºi vor arãta efectele negative, transformându-ne în "persoane stresate."
- Þelina, prin compuºii ei, scade concentraþia de hormoni ai stresului, ce provoacã vasoconstricþia. O tulpinã de þelina consumatã înainte de culcare poate da un somn liniºtit.
- Seminþele de floarea-soarelui reprezintã nu numai o sursã bogatã în potasiu, ci ºi în complexul de vitamine B ºi zinc.
- Orezul brun conþine carbohidraþi cu absorbþie lentã, ce pot elibera serotonina si norepinefrina.
- Algele au un efect energizant asupra ficatului.
- Varza este o bunã sursã de vitamine antioxidante A, C si E (care alungã stresul), betacaroten ºi seleniu mineral.
- Migdalele sunt deosebit de bune pentru funcþia suprarenalã ºi metabolizarea acizilor graºi esenþiali.
- Fructele de pãdure boabe (murele), dar ºi cãpsunele ºi zmeura au un conþinut ridicat de magneziu ºi vitamina C.
- Castraveþii au un concluzie calmant asupra sângelui ºi ficatului.
- Usturoiul conþine alicin, o substanþã detoxifiantã, cu proprietãþi antivirale ºi antifungice, de scãdere a colesterolului, tensiunii ºi creºterea bunei dispoziþii.
- Avocado are rol în reglarea funcþiilor organsismului ºi stimularea creºterii la copii.

sursa: RL